Istanbul: Turnul Galata și un zbor peste Bosfor
În toate orașele prin care mergem, după o zi-două de plimbare, ochim și cele mai înalte puncte (turnuri, zgârie nori, domuri de catedrale) și urcăm musai acolo, pentru o perspectivă aeriană asupra locurilor.
În Istanbul, locul unde poți face asta este turnul Galata (Galata Kulesi), aflat în cartierul cu același nume, azi numit și Karakoy.
Paranteză etimologică (nu știu alții cum sunt, dar eu mă dau în vânt după traducerile toponimelor). Karakoy, numele modern al cartierului, înseamnă la origine ”satul karaiților”, după populația de evrei care locuia acolo acum vreo 9-10 secole.
Galata, celălalt nume al cartierului, pe care l-a păstrat și turnul, e mai greu de explicat cu certitudine. Păreri sunt mai multe: o variantă este că ar veni de la cuvântul gala, lapte în grecește, pentru că pe acolo bantuiau păstorii cu turmele de capre; o altă variantă este că ar veni de la galați, nu orașul, ci neamul celtic care își făcea veacul prin Anatolia acum vreo două milenii (și care au ajuns și pe la noi, lăsând numele moștenire Galațiului). O altă explicație este că vine din italiană (genovezii s-au stabilit acolo prin secolul 12), de la calata, pantă - întregul cartier e așezat pe un deal, plin de drumuri abrupte sau în trepte.
Închidem paranteza, rămânem însă cu italienii, pentru că lor le datoreaza Istanbulul existența turnului Galata.
Foto: 1. Palatul Topkapi; 2. moscheea Suleiman; 3. Hagia Sofia; 4. cartierul Galata
Pe acel loc, citim pe biletul de intrare (scumpicel - 19 lire turcești, adică vreo 28 de lei, dar merită), exista încă din anul 528 un far (probabil cu buton de panică in caz de năvălitori, că de atât de sus se bătea la mare distanță pe vremurile alea bizantine și smog-free). Italienii (mai precis genovezii și venețienii care se mutaseră în Constantinopol, capitală a Imperiului Latin și deja important nod comercial) l-au reconstruit în 1348. Otomanii, după ce au pus mâna pe Constantinopol, au păstrat turnul, care a ajuns azi una dintre emblemele orașului Istanbul.
Una dintre cele mai importante istorisiri legate de Galata kulesi este faptul că din vârful lui (61m înalțime, azi) s-a lansat în 1632 unul dintre primii aviatori ai lumii moderne, Hezârfen Ahmed Çelebi, cu aripi din lemn și pânză. Se spune că a reușit să traverseze chiar Bosforul, ajungând până în cartierul de vizavi, în Uskudar (adică vreo 6km, zic unele surse, deși în linie dreaptă ar fi ceva mai puțin de 3km). Hezârfen (al cărui nume - onorific - însemna 1000 de științe) a fost răsplătit de sultan cu o pungă de aur pentru ispravă, dar în același timp l-a considerat periculos, cu toate cunoștințele sale, și l-a surghiunit în Algeria.
Turcii sunt foarte mândri de povestea asta, iar eu am aflat despre ea dintr-o ilustrație alb negru din almanahul Osman Gazi'den Atatürk'e (De la Osman Gazi la Ataturk, 600 de ani de istorie otomană), pagină care se găsește în Istanbul-ul lui Orhan Pamuk:
Povestea zborului lui Hezârfen încă mai are ecouri: există un lung metraj despre istoria asta, numit Istanbul sub aripile mele, care se găsește în întregime pe youtube, dar momentul zborului e fix la minuții ăștia. De asemenea, s-a făcut și un scurt metraj animat destul de simpatic, dar cam slapstick - doar 3 minute, aici.
Ar mai fi o legendă, pe care am citit-o de curând în Atlasul continentelor încețoșate, al lui Ihsan Oktay Anar, un giuvaier de poveste, pe care am s-o citez în traducerea Luminiței Mocanu din ediția 2009 de la editura Leda:
”Umbla vorba că vasele marinarilor genovezi care ajunseseră aici pentru prima oară fuseseră călăuzite de un pescăruș alb ce zbura în întuneric, numai că, după ce aceștia puseseră piciorul pe uscat teferi și nevătămați, lifta pe nume Pundus, care le era cârmaci, iscodise și dibuise cuibul pescărușului, pe care-l socotea a fi Mesia, și, cum după credința lor, era legiuit să mănânci carnea lui Iisus, îl fripsese și se ospătase cu el. Oamenii de odinioară răspândiseră zvonul că neamul genovezilor ridicase turn înalt pe locul unde se afla altădată cuibul acelui pescăruș [...]”
Despre turnul Galata să știți deci că trebuie să îl vizitați într-o zi senină și clară, altfel dați degeaba 30 de lei și vă înghesuiți cu zeci de turiști pe platforma lui îngustă. O să aveți de acolo o panoramă frumoasă a Bosforului, a Cornului de Aur și a podurilor din apropiere: Galata, Ataturk și Bosfor, a cartierului din împrejurimile turnului, nu prea spectaculos dar colorat, și a vecinătăților de peste baltă, Eminonu (la sud) și Uskudar (la est).
Mai multe poze de sus din turnul Galata găsiți în galerie:
