Dacă tot eram în Shanghai, ne-am gandit să dăm "o fugă" să vedem și Marele Zid Chinezesc. "Fuga" a fost un drum de vreo 1200 km cu avionul până la Beijing, apoi încă vreo 150 km pe șosea până la Zid.

În zona Beijing-ului ai de ales între mai multe puncte de acces către Marele Zid. Cea mai accesibilă este zona Badaling, dar este și cea mai turistică, în sensul rău al cuvântului (poze aici). Între opțiunea de a vedea zidul mergând precum pingunii cu o turma gălăgioasă de turiști și cea de a merge ceva mai departe până la o zona mai salbatică, am ales-o pe cea din urmă.

Vreo 3 ore mai tarziu și 150 km (de drum foarte prost) mai departe, am ajuns la Jinshanling, unde zidul se găsește într-o formă bine conservată, nemai fiind reparat de prin 1570, ceea ce ii conferă un aspect autentic și sălbatic.

Nefiind întreținut, porțiuni întregi s-au deteriorat serios. Turnurile de observație sunt partial dărâmate, treptele sunt prăbușite, la fel și parapetele pe alocuri, iar pavajul din zonele mai plane a fost și el distrus de vreme. Toate acestea fac ca zidul de la Jinshanling sa nu fie preferat decat de turiștii cu încălțări bune de munte și cu o oareșce condiție fizică.

Plimbarea ar dura cam două-trei ore (cel puțin în varianta noastră, cu transportul aranjat de hostelul din Beijing), în care ai vedea vreo 10 km de zid, cu câteva turnuri de observație și cu o variație destul de mare de nivel și de teren: trepte abrupte și înalte, pante înclinate, fără trepte și cam alunecoase, sau zone bine păstrate, cu pavaj intact.

Ziua în care am ajuns noi acolo nu a fost din păcate prea clară (pe lânga poluarea din China, în nord se mai adaugă și nori de praf care vin din Mongolia călare pe vânt). Nici culorile n-au ținut cu noi, era ultima zi de martie si înca nu înverzise mai nimic.

Apropo de culoarea pământie, asta ne aduce aminte de mitul că Zidul s-ar vedea de pe Lună. Realitatea e alta. Marele Zid Chinezesc nu e suficient de lat încât să poată fi perceput din spațiu. În cele mai late porțiuni are vreo 9 metri lățime. E adevarat, are vreo 6000 și ceva de kilometri, dar daca raportezi lățimea la distanța până la Lună, ar fi ca și cum ai pretinde să vezi un fir de păr de la vreo 4 km distanță. Iar în ceea ce privește contrastul, nici el nu ajută - cărămizile au o culoare pământie, ca și dealurile înconjurătoare. Mai multe informații despre subiectul ăsta, direct de la botul calului de astronaut, găsiți aici.

"Știați că..." despre Zidul Chinezesc:

- i se mai spune Wanli Changcheng, Zidul de 10 mii de li; lungimea sa de astăzi e greu de aproximat (~6000 km la care se mai adaugă ramificații).

- în ciuda părerii generale, zidul nu e (și nici n-a fost) o singură construcție neîntreruptă, ci era compus din segmente care apărau diverse zone de mongoli. Aceștia au localizat însa "găurile" din apărare, iar pe vremea lui Ginghis Han și Kublai Han au luat în stăpânire China.

- zidul a fost construit (reparat, refăcut) cu pauze, între secolele 5 î.Hr si 16 d.Hr.

- ca orice mare construcție, a avut victimele sale - se zice că vreun milion de chinezi au tot murit în timpul construcției. Se spune de asemenea ca au fost zidiți și oameni odată cu cărămizile. Până azi, arheologii n-au gasit însă nici urmă de oscior. Mai mult de-atat, cercetătorii au descoperit că mortarul folosit avea ca unul din ingrediente... făina de orez.

- cărămizile, ca material de construcție, au apărut abia în timpul dinastiei Ming (sec. 14); înainte se foloseau doar pietre și pământ.

- în timpul Revoluției Culturale Chineze, la indicațiile lui Mao, moștenirile culturale cu tradiție începuseră să fie distruse; nici zidul n-a scăpat, deoarece țăranii erau încurajați să demoleze părți din el și să refolosească materialele în gospodăriile lor.

La Jinshanling programul de vizitare a Marelui Zid este între orele 7-17, prețul biletului este 50 yuan (~5 eur), la care se mai adaugă înca 50 yuan dacă iei telegondola până sus. Diverse harți ale zidului la Jinshanling găsiți pe Great Wall forum, aici.

Mai multe fotografii în galerie (click pe poza de mai jos)